Buna dimineata. Timpul imi joaca feste. Intr-o zi visezi, dar in urmatoarea visul devine realitate. Ar fi fost foarte bine ca cineva sa ma avertizeze. Dar acum greselile au fost comise, inimi sfaramate, lectii dure invatate. Toate se impregneaza nu doar in minte ci si in piele. Simt cu fiecare atingere o alta denivelare si abia cand ma privesc in oglinda observ ca sunt plina de tatuaje, urme ale vietii. Totul se prabuseste in jurul meu si am impresia ca el porneste fara mine. Si uite-ma, un obstacol in fata soarelui. Dar sunt multe lucruri de aranjat de dragul lui. Timpul face tic-tac, iar prapastia se adanceste. Nu ma va iubi o vesnicie.
