Nu te intereseaza !

Imi e greu sa ma ridic sa fac totul de la inceput. Sa ridic caramida cu caramida si sa-mi cimentez imaginatia printre randurile acestea goale, intortocheate si uitate. Imi e greu sa scriu, sa vorbesc, sa privesc in jur. Totul ma lasa rece, ma lasa pustie, scarbita de ceea ce eu am fost si nu mai sunt. Imi e greu sa urc treptele ce dintr-o data le-am coborat cu un lift ce s-a prabusit, invechit de pasii mei ce isi gaseau alinare doar in spatele usilor lui. Imi e greu sa fiu singura carte inchisa, hilar si patetic, cer mila. Cer ceea ce inainte aveam fara sa cer, atentia aia ce acum o caut in camera plina de panze de paienjeni. Plina de sticle de suc si pagini impaturite si aruncate pe jos, pline de gume ce mi se lipesc de pantofi, plina de mine si totusi atat de goala. Imi e greu sa ridic capul din perna, imi e greu sa privesc cerul, imi e greu sa ma privesc in oglinda, caci mi-am pierdut intimitatea, mi-am pierdut totul, mi-am pierdut singura ratacire ce o gasem in ochii lui, mi-am pierdut imaginatia. Voi m-ati facut sa pierd o parte din mine. Am sters totul, ai sters totul, m-ai sters pe mine. Cine ma mai citeste? Cine mai ma sfatuieste dezinteresat, cine ma mai critica cu cinism... Cine? Esti tu cel ce-mi va deschide copertile pentru o unica si ultima oara? Cine... Nimeni. Si mai presus de toate cine sunt eu? Te intereseaza?

- Buna, sunt Nimeni, imi plac plimbarile lungi si urasc mitocanii.